Ar fi trebuit sa folosesc imaginea asta cu Mother Russia, asta daca as tine foarte mult la acuratete. Dar, de dragul fetishului meu pentru lucrurile britanice, il folosesc pe John Bull pe post de icon al propagandei.
Inapoi la subiect.
“Celebra orchestră rusă Mariinski din Sankt Petersburg a susţinut la Ţinvali sub bagheta dirijorului Valeri Gherghiev un concert dedicat victimelor ofensivei georgiene declanşate asupra capitalei regiunii separatiste în noaptea de 7 spre 8 august.
Reprezentaţia a auvt loc în aer liber în faţa unei clădiri guvernamentale pe jumătate distruse, situată într-o piaţă păzită de blindatele armatei ruse. Valeri Gherghiev a declarat că scopul acestei manifestări este de a arăta lumii întregi ce s-a întâmplat la Ţinvali.” [Realitatea.net]
Trebuie sa recunosc ca a fost o manevra de PR foarte buna din partea Rusiei, si mai originala decat obisnuitele vizite in spitale cu cohorta de jurnalisti pentru a vedea un fost viitor campion olimpic la atletism cu picioarele amputate. Nu vrea sa fiu inteles gresit, razboiul e un lucru oribil si nu il tratez in bataie de joc. Propaganda nu moare nici in secolul asta, iar concertul asta a avut un rol mult mai mare decat sa comemoreze victimele razboiului.
Cu ocazia asta am cotrobait si am gasit cateva requieme, iar, cum nu am putut alege unul, am sa le postez pe toate. O sa incep cu main theme-ul de la Requiem for a dream, varianta instrumentala. Sa va amintesc ca The Kronos Quartet, cei din spatele instrumentelor, au fost si la Bucuresti prin mai anul asta. Melodia este foarte cunoscuta si foarte buna, iar filmul se scalda cam in aceasi apa. Un pic mai obscur poate, avem Mozart – Requiem – Lacrimosa. Puteti sa-l recunoasteti de pe soundtrackul la The Big Lebowski. Si nu in ultimul rand, Schubert cu Ave Maria, o favorita a mea.
Enjoy.
